Apare momentul in care colul uterin este dilatat complet, adica deschis cu aproximativ 10 cm: este suficient de larg incat sa permita sa treaca mai intai capul bebelusului. Asa iese de cele mai multe ori, privind in jos. Uneori copilul iese cu fesele sau picioarele mai intai, inainte de restul corpului. Acesta este motivul pentru care medicul poate decide sa efectueze o cezariana, mai ales daca copilul este mare.

In acelasi timp in care contractiile s-au succedat pentru a face colul uterin sa se deschida, ele determina, de asemenea, capul copilului sa apese putin in jos, astfel incat femeia sa simta acest sprijin si sa “aiba chef sa impinga”.

Aparitia acestui reflex este pentru ca femeia sa-si impinga copilul spre exterior in timpul fiecarei contractii, cu multa energie. Acest lucru nu ar trebui sa depaseasca jumatate de ora. Termenul medical pentru nastere naturala este expulzarea. Trebuie spus ca nu este tocmai un termen potrivit pentru a numi acest moment deosebit.

Acum este momentul, ca mama sa isi foloseasca plamanii si muschii stomacului pentru a impinge copilul. Oricum ar fi, moasa ii va spune modul corect de a impinge. Sotul ei o va sustine si, in sala de nastere, toata lumea impinge mai mult sau mai putin constient cu femeia.

Sub efectul combinat al presiunii si contractiei materne, copilul se indreapta spre iesire. Unii sunt mai vioi decat altii si ,,isi misca umerii” pentru a-si croi drum. Altii dorm pana in ultimul minut.

Dar cum poate iesi capul bebelusului prin acest loc ingust?

Vaginul este flasc, peretii sai sunt foarte elastici si, prin urmare, se pot intinde sub progresia capului bebelusului.  Cand varful capului este pe jumatate afara, vulva si perineul (spatiul muscular care separa vaginul de anus) sunt intinse la maxim: rolul moasei sau al medicului este de a controla iesirea, eliberand usor capul. Daca insa copilul este mare, medicul poate face o epiziotomie – o mica incizie menita sa largeasca pasajul.