Borcanul de castraveți care nu se mai deschide, cheia care se răsucește cu durere, nasturele care cere 3 încercări: artroza mâinilor începe cu gesturile mici și se vede, mai târziu, în nodulii de pe degete.
E cea mai frecventă formă de artroză după cea a genunchilor și afectează, după 60 de ani, peste jumătate dintre femei și aproximativ o treime dintre bărbați, cu modificări vizibile pe radiografie, dintre care o parte au și dureri. Spre deosebire de artrita reumatoidă, cu care se confundă des, artroza nu e o boală a sistemului imunitar, ci uzura cartilajului, iar diferența decide tratamentul.
Nodulii Heberden și Bouchard
Artroza atacă mai ales 3 zone ale mâinii: articulațiile de lângă unghie, numite interfalangiene distale, unde apar nodulii Heberden, umflături osoase dure, de 2-5 milimetri, pe o parte și pe alta a articulației, descriși de medicul englez William Heberden în 1802, articulațiile din mijlocul degetelor, cu nodulii Bouchard, și baza degetului mare, articulația numită trapezo-metacarpiană, numită rizartroză.
Nodulii apar, de obicei, la mai multe degete, mai ales la arătător și la mijlociu, adesea la ambele mâini, iar degetele deviază ușor în lateral. Nu sunt periculoși și, după perioada de formare, de 1-3 ani, cu durere și roșeață, se opresc din creștere și dor tot mai puțin.
Rizartroza, degetul mare care nu mai strânge
Articulația de la baza degetului mare, între osul trapez și primul metacarpian, face mișcarea de pensă, cea care deosebește mâna omului, și suportă forțe de 10-12 ori mai mari decât cele de la vârful degetului. Uzura ei, rizartroza, afectează mai ales femeile după 50 de ani, cu durere la baza degetului mare, spre încheietură, la răsucit, la strâns, la scris, la deschiderea borcanelor ori la folosirea telefonului, cu slăbiciunea pensei și, în timp, cu o umflătură osoasă la baza degetului, care capătă un aspect „pătrat”. E forma de artroză a mâinii care limitează cel mai mult viața de zi cu zi și cea pentru care există cele mai multe tratamente.
Diferența față de artrita reumatoidă
Artroza și artrita reumatoidă se deosebesc prin câteva lucruri pe care le observă și pacientul:
-
artroza afectează articulațiile de lângă unghie, artrita reumatoidă aproape niciodată; artrita atacă articulațiile de la baza degetelor și încheieturile, pe care artroza le cruță;
-
rigiditatea de dimineață durează sub 30 de minute în artroză și peste o oră în artrită;
-
nodulii artrozei sunt duri, osoși; umflăturile artritei sunt moi, calde, de la lichidul din articulație;
-
artroza apare după 50 de ani, artrita la orice vârstă, adesea între 30 și 50;
-
artrita se însoțește de oboseală, de febră ușoară și de analize de inflamație și anticorpi modificate; în artroză, analizele sunt normale.
Radiografia mâinilor arată, în artroză, îngustarea spațiului articular, osteofitele și nodulii, iar în artrită, eroziunile osului. Consultul la reumatolog clarifică, iar o artrită confundată cu artroză și netratată 2 ani lasă deformări definitive.
Cine face artroză la mâini
Vârsta, sexul feminin, cu un salt după menopauză, genetica, cu mame și bunici cu aceiași noduli, munca manuală repetitivă, de la croitorie la muls, folosirea intensă a mâinilor în unele sporturi, traumatismele vechi ale degetelor, obezitatea, prin factori metabolici, și laxitatea articulară cresc riscul. Trosnitul degetelor, contrar credinței populare, nu produce artroză: studiile au urmărit persoane care și-au trosnit degetele zilnic timp de decenii, fără diferențe.
Exercițiile de 5 minute
Mișcarea e tratamentul cu cele mai bune dovezi și cel mai neglijat. Un program de 5 minute, de 2 ori pe zi, învățat la un kinetoterapeut ori la un terapeut ocupațional:
-
pumnul strâns ușor, 5 secunde, și desfăcut complet, cu degetele întinse, de 10 ori;
-
atingerea vârfului fiecărui deget cu degetul mare, pe rând, în ambele sensuri, de 5 ori;
-
degetele desfăcute larg pe masă, apoi adunate, de 10 ori;
-
strângerea unei mingi moi de burete ori a unei bile de plastilină terapeutică, 5 secunde, de 10 ori;
-
răsucirea încheieturii, cu palma în sus și în jos, de 10 ori;
-
întinderea blândă a degetului mare, tras ușor în lateral cu cealaltă mână, 15 secunde.
Exercițiile se fac în apă caldă ori după 10 minute de încălzire a mâinilor și nu trebuie să doară peste un disconfort ușor. După 8-12 săptămâni, forța de prindere crește cu 15-25%, iar durerea scade.
Atelele de noapte și căldura din parafină
Pentru rizartroză, atela, orteza care imobilizează baza degetului mare, purtată noaptea și în activitățile grele, reduce durerea la majoritatea pacienților în 4-8 săptămâni și e prima recomandare a ghidurilor europene. Atelele moi, din neopren, cu bandă, pentru zi, și cele rigide, termoformate de un terapeut ocupațional, pentru noapte, se alternează.
Căldura, în băi de parafină, cu mâna scufundată de 5-10 ori în parafină topită la 50-55 de grade, apoi înfășurată 15 minute, ori în apă caldă cu sare, dimineața, dezmorțește articulațiile, iar gheața, 10 minute, calmează puseele cu roșeață.
Antiinflamatoarele în gel, aplicate pe degete de 3-4 ori pe zi, au în artroza mâinilor eficiență apropiată de cea a pastilelor, cu riscuri mult mai mici, și sunt tratamentul medicamentos de primă linie. Infiltrațiile cu corticosteroid la baza degetului mare calmează 2-3 luni.
Obiectele adaptate și operația
Deschizătoarele de borcane cu pârghie, mânerele groase pentru tacâmuri, pixurile late, foarfecele cu arc, roboții de bucătărie în locul tocatului manual, cheile cu adaptor și cărțile pe suport scutesc articulațiile de forțele care le dor.
Operația rămâne pentru rizartroza avansată, care nu răspunde la 6-12 luni de tratament: trapezectomia, scoaterea osului trapez, cu ori fără o suspensie din tendon, o operație de o oră, cu 6-8 săptămâni de imobilizare și 3-6 luni de recuperare, dă rezultate bune pe termen lung la aproximativ 80-90% dintre pacienți.
Pentru nodulii de la vârful degetelor, operația se face rar, iar după formarea lor, mâinile revin, la majoritatea oamenilor, la o viață aproape normală, cu borcanul deschis de un deschizător și nu de o strângere din dinți.





































